(vezi art.76 din Legea 62/2011 privind dialogul social, abrogată de prezenta lege)
(1) Consiliul Naţional Tripartit are următoarea componenţă:
a) preşedinţii confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional;
b) preşedinţii confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional;
c) reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie a prim-ministrului, cel puţin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii de dialog social;
d) preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membri conveniţi cu partenerii de dialog social.
(2) Membrii titulari ai Consiliului Naţional Tripartit pot fi înlocuiţi, în mod excepţional, de reprezentanţi mandataţi în mod explicit în acest scop.
(vezi art.78 din Legea 62/2011 privind dialogul social, abrogată de prezenta lege)
Principale atribuţii ale Consiliului Naţional Tripartit sunt:
a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată;
b) dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental;
c) elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul dialogului social;
d) soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială şi economică;
e) negocierea şi încheierea acordurilor şi pactelor sociale, precum şi a altor înţelegeri la nivel naţional şi monitorizarea aplicării acestora;
f) stabilirea sectoarelor de negociere colectivă în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;
g) analizarea şi dezbaterea plângerilor sindicale şi patronale înaintate la Biroul Internaţional al Muncii, al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în conformitate cu prevederile din Constituţia acesteia;
h) analizarea şi dezbaterea programelor naţionale de reformă şi a recomandărilor specifice de ţară formulate de Comisia Europeană;
i) analizarea şi dezbaterea raportului privind Carta Socială Europeană revizuită solicitat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, precum şi a raportului privind convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii ratificate de România;
j) reexaminarea la intervale adecvate a convenţiilor neratificate şi a recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii cărora nu s-a dat încă efect, pentru adoptarea măsurilor de promovare a implementării şi ratificarea acestora, după caz;
k) analizarea întrebărilor care decurg din rapoartele care urmează să fie înaintate Biroului Internaţional al Muncii în temeiul art. 22 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii;
l) propuneri de denunţare a convenţiilor ratificate;
m) alte atribuţii convenite între părţi.
(vezi art.81 din Legea 62/2011 privind dialogul social, abrogată de prezenta lege)
(1) Consiliului Naţional Tripartit se întruneşte, de regulă, în prima lună a fiecărui trimestru. Convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social se va face de către prim-ministru sau locţiitorul său de drept.
(2) În cazul în care prim-ministrul sau locţiitorul său de drept nu convoacă Consiliul Naţional Tripartit conform alin. (1), acesta poate fi convocat, în luna următoare, prin iniţiativa a două confederaţii sindicale sau a două confederaţii patronale, reprezentative la nivel naţional.
(3) La oricare din şedinţele Consiliului Naţional Tripartit pot fi invitaţi reprezentanţi ai altor autorităţi ale statului sau experţi, conform celor convenite între părţi.