Drept de difuzare secundara
Expresie ce desemneaza dreptul exclusiv al autorului unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra oricarei opere de creatie intelectuala, de a autoriza comunicarea catre public a operei sale, ulterior primei difuzari, prin:
- emiterea acelei opere prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
- transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu;
- comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale;
- retransmiterea nealterata, simultana si integrala a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. g) si h), de catre un organism de emisie, diferit de organismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate;
- prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate sau televizate.
Vezi Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.