Drept secundar
Drept subiectiv care nu da nastere in mod direct unui drept la actiune si care se manifesta ca prerogativa ce confera titularului sau puterea ca, printr-un act juridic unilateral, sa determine producerea unui efect juridic de natura sa afecteze si interesele altei persoane.
Sunt drepturi secundare:
- dreptul debitorului de a alege, in cazul obligatie alternative;
- dreptul la denuntare unilaterala a unui contract;
- dreptul de preemtiune;
- dreptul de a ratifica o gestiune de afaceri, etc.
Asemenea drepturi nu intra sub incidenta prescriptiei extinctive.