Drept de preemtiune
1. Dreptul de care se bucura cineva prin lege de a fi preferat in calitate de cumparator al unui bun. Nu se confunda cu dreptul de preferinta.
Dreptul prioritar de cumparare se naste din conventia partilor, deci are natura contractuala.
Dimpotriva, dreptul de preemtiune se naste direct din lege, fiind prevazut de o norma juridica imperativa.
2. Drept de preferinta pe care il au asociatii atunci cand un asociat se retrage dintr-o societate, in dobandirea partilor lui sociale sau a actiunilor sale.
In comertul international, dreptul de preemtiune se mentioneaza in cadrul unui contract cu privire la o anumita firma ce are un drept de preferinta la cumpararea unui anume produs.
Dreptul de preemtiune il putem intalni si in cadrul executarii unei creante, posesorul unei ipoteci sau al unui gaj avand un drept de preemtiune fata de alti creditori (creditori chirografari).